Nu`mi plac oamenii care..

• Nu-mi plac oamenii ipocriţi. Genul de persoană care nu este destul de tare  să-ţi spună "Nu, frate, nu-mi place cum te-ai tuns, nu-mi place faţa ta în general etc" în faţă, care simte nevoia să te bârfească fără să fi făcut ceva remarcabil."
• Nu-mi plac oamenii insistenţi. Care te sună din cinci în cinci minute să se asigure că nu ai uitat ceva acasă (ceva care este pentru ei, bineînţeles), care îţi reamintesc de 10 ori pe minut un lucru pe care îl ştii deja sau care, când te aşteaptă undeva, te sună încontinuu să te întrebe când ajungi,care te sună
  să se asigure dacă esti bine sau dacă mai vii acasă.
• Nu-mi plac oamenii care au prea multă încredere în ei. Nu mă înţelegeţi greşit, e absolut OK să ai încredere în tine, dar nu e OK şi să crezi că toţi bărbaţii se holbează la tine, că toţi tipii care vând îngheţată vor să flirteze cu tine, că atragi atenţia tuturor oamenilor, de ambele sexe şi că eşti frumoasă de spargi. Mai ales în condiţiile în care tu doar îţi doreşti să fii acea persoană, nu şi eşti. În realitate, nimeni nu se uită la tine. Dar asta nu trebuie să te descurajeze, ştii?
• Nu-mi plac oamenii care cred că au dreptate când nu au. Cei care, atunci când văd că ai argumente solide şi ei nu se bazează decât pe o părere şi pe nişte argumente gen "Da, frate, da'... nu ştiu, ţi-am zis, eu aşa cred". Şi după ce folosesc argumentele zic "Bine, hai să nu mai discutăm despre asta". Bineînţeles, cum să recunoşti tu că ai greşit, că nu ai dreptate? TU eşti ATOTŞTIUTOR.
• Nu-mi plac oamenii foarte curioşi. Care vor să ştie foarte multe detalii, care pun prea multe întrebări, care, atunci când ai o problemă, te întreabă ce-ai păţit fără să le pese într-adevăr, ci doar de curiozitate.
• Nu-mi plac oamenii care vor atenţie. Persoanele alea care vor să fie în centrul atenţiei chiar cu preţul de a deveni penibile încercând. Care ar fi în stare şi să se tăvălească pe jos în căcat într-o cocină de porci, dacă asta ar face ca oamenii să le arunce priviri şi să le bage în seamă