Suflet de păpușă:x

Si acum mi-o aduc aminte...as vrea ca Timpul sa mi-o aduca inapoi.Inca imi mai lipseste,in ciuda faptului ca timpul s-a scurs mult timp in clepsidra de atunci.O bucata de panza moale si veche ii acoperea trupusorul firav de plastic,acel trup peste care au trecut anii....genele negre si stufoase ascundeau doi ochi mici si rotunzi ca doua safire fara viata ce au imprumutat o picatura de albastru de la cer,sa prinda culoare.Doi obraji rozalii,parca inflorisera in ei doi trandafiri din cosul primaverii,pentru vesnicie...o gurita rosie ca o petala minuscula rupta din macii rosii ca focul.Parea pictata de o mana maiastra,dandu-i fetei neinsufletite o nota de delicatete si inocenta suprema.Parul blond,de aur,ii curgea in falduri,atat de maiestuos pe umerii goi,albi ca laptele.Era muta...dar vorbele mele o linisteau...vorbele mele erau vorbele spuse insasi de ea.Tin minte...in  buzunarul rochitei adunam impreuna licurici,in noptile de vara instelate si apoi ii aruncam in vazduh,sa se joace stelele cu ei.In parul ei de papusa,in parul de aur,ii prindeam fluturi presarati cu pulbere de argint...si le placeau acolo.Noaptea o puneam sub perna,de frica sa nu mi-o fure Luna invidioasa,vazand-o atat de frumoasa.In diminetile de primavara,cand crinii isi deschideau paharele sa culeaga razele soarelui,ieseam pe veranda sa bem cate o cafea amara.Soarele se minuna de splendoarea ochilor ei si ii zambea in semn de prietenie.Vantul jucaus se ascundea prin parul ei fluturand,si de rusine,ciresele din obraji deveneau atat de coapte incat vroiam sa i le musc,sa rup o bucatica din obrazul ei rumen si sa-i savurez gustul aromat.Eram un copil...si ea cea mai buna prietena.Dar Timpul mi-a furat-o...si mi-a furat-o pentru totdeauna...odata cu cea mai frumoasa perioada din viata mea-copilaria.De atunci nu mai zboara fluturii...nu mai infloresc trandafirii...nu mai canta licuricii noaptea prin iarba...nu mai licaresc stelele la fel de puternic ca inainte.